omuleti

Thursday, August 28, 2008

potato, patata

Printre multele mele preocupari frivole se strecura si urmatoarea: dude, what's the fuzz (stiu, e mai veche, dar n-am apucat eu sa formulez) cu Kaiser Chiefs ca au zis "Hello, Bucharest" la Sziget in loc de "Hello, Budapest" si ca romanii se simt, in sfarsit, in sfarsit, frate, razbunati?

Eu sunt din filmul "who cares?" la faza asta, dar vin si zic:

1. Pentru un strain numele astea doua suna fix la fel.
2. Solistii trupelor cu un nume international don't give a flying fuck on such details si oricum habar n-au unde sunt in majoritatea cazurilor, fiindca se deplaseaza pe banda rulanta dintr-un oras in altul. Poate suna ca dracu', poate denota o atitudine de cacat, dar adevarul e ca de la un anumit nivel iti permiti sa nu te mai intereseze. Life's a bitch, get to know it.
3. Pe mine nu ma incalzesc cu nimic textele cheesy cu ce mancare buna aveti, yeah, romancele sunt asa frumoase, Bucharest I love you, you are great etc. Prefer sa-si faca treaba misto, i.e. Depeche Mode. E adevarat, it's a thoughtful detail sa zici una alta, dar nu e esential, imho...
4. E absolut firesc sa fi auzit mai multi oameni de Budapesta decat de Bucuresti. Oricine a calcat macar o data pe acolo stie despre ce vorbesc. Asa ca n-avem de ce sa ne simtim razbunati, ar trebui sa ne simtim stimulati sa facem si din orasul asta mizer unul memorabil.

Romania-i tara noastra, dulce pajiste albastra :D...

Wednesday, August 20, 2008

de profundis

O femeie este suma tuturor barbatilor care au facut-o sa sufere.

De aici.

Tuesday, August 19, 2008

Fire, dance with me

video

My first fire poi experience. Very cool shit. Multumesc pentru muzica, a intrat la marele fix :). Bine v-am gasit!

Friday, August 15, 2008

Would you spank me?


Or him?

Friday, August 08, 2008

o romanie posibila

azi am fost la nimereala la un salon de cosmetica pentru simplul motiv ca era aproape de birou. am dat peste o fata tanara, competenta, atenta. si-a facut treaba minutios, mi-a povestit trucuri de-ale meseriei si m-a facut sa ma simt clientul perfect. mi-a lasat o impresie excelenta si ca profesionist si ca om. I'll go there again.

am iesit de acolo (dintr-un bloc), de sus curgeau cioburi. cineva spargea un geam ca sa-l inlocuiasca cu termopan. in fata erau adunati diversi binevoitori care ma sfatuiau sa nu ies in ruptul capului "ca ma tai". nu aveam doar de iesit, trebuia sa dezleg si bicicleta. am strigat ceva mai tare: "va rog, opriti-va putin" (in timp ce corul antic prevestea tragedia iminenta) si omul s-a oprit. mi-am luat bicla si-am plecat.

m-am dus la banca. raman client banc post pe contul de pfa dintr-o inertie pe care o gasesc din ce in ce mai paguboasa as time goes by si serviciile lor devin din ce in ce mai deplorabile si birocratizate. de vreo doua luni au la sediul din mosilor o tipa noua. pentru ea ma duc. e mereu cu zambetul pe buze, intotdeauna saritoare, going the extra mile just because she wants to. am rezolvat imediat si am plecat in culmea incantarii.

am pedalat incet, cu vantul pe frunte si cerul senin in fata, spre birou. si am zambit tot drumul. azi plec la mare. all we need is love.

pa :).

Monday, August 04, 2008

unfinished empathy

venisem otarata sa scriu un post despre decalogul invataturilor mele din ultimele zile.

incepea cu ceva de genul "romanii sunt cei mai destepti, vigilenti si priceputi dintre traci" si se incheia cu "mitocanul s-a nascut ofensat (apud Plesu)".

dar apoi mi-am amintit.

cum am dansat la massive attack (si ce romanie era in jur)

cum m-am dat cu motocicleta (si cat de repede mi-as lua si eu una)

ca beau o bere cum ajung (1 mississippi, 2 mai)

ca seri in baraka (da)

ca bicicleta (da, da, da)

ca sunt fericita

si am scris asta.

hello, world :)

Friday, August 01, 2008

ce situatie, la naiba...

adica google n-are nimic concludent pe tema gogoserii nonstop?

such is life...

So happy

Stiu ca scriu din ce in ce mai rar, time, time, give me time. As vrea sa povestesc de mars, de proiect, de tot efortul extraordinar si satisfactia uriasa pe care le-a implicat. Cred ca pot spune ca ziua de ieri a fost un summum profesional si ca fredonez in minte "the only way is up, baby" :). De Cicloteque stiti deja, cat despre cum (mi-)a fost la mars, o imagine face cat o mie de cuvinte.


Foto: Constantin Opris.

Si asta cant:
Get this widget | Track details | eSnips Social DNA