bestfest. beton. la propriu.

A venit, a cantat, am stat in primele 10 randuri, m-am mirat ca stia lumea versurile atat de bine, am povestit cu ea pe muzica, am inceput sa plang la bis, n-a zis nimic de piesa mea, dar cred ca ne mai vedem anii astia sa-i mai dau o sansa :). A fost minunat ca am stat cu Cherries si cu Sahara, just us, the girls who met via their blogs, strong, different, vulnerable, laughing, crying, just our writings about how tough it is sometimes and how spectacularly great some other, adunate exact cum si cand trebuia. Minunat, repet.

Si mari, Doamne, cat asfalt ai lasat sa se toarne la romexpo numai tu stii. Sunt superficiala, ma raportez preponderent la durerea de spate cu care m-am trezit din rezonuri de topaiala pe material dur, dar n-as fi stat locului nicicum la NSK. Dude, mai cantati in formula asta, nostalgia combinata cu trendul care a impins electro-ul in fata o sa va aduca succesul pe care nu l-ati avut la mijlocul anilor '90, cand ati pornit proiectul avant la lettre. Au incheiat cu melodia mea preferata, cantata cu etern superba Mara, pana si poiurile mele prinsesera o viata proprie :).

Unkle/Lavelle nu se dezminte, keeps it rock-oriented la orice live, ii vazusem anul trecut, asa ca n-am adastat decat ca sa aud lonely soul si tusti spre zone mai animate. Apropo, schema a fost la fel de bine organizata ca anul trecut, ceva mai putina lume (sau mai mare perimetrul?), line-up incomparabil mai bun, oferta de divertisment hors festival, mancare si shopping mult mai diversa.

La Cypress Hill publicul a facut legea, a fost probabil cel mai animat si vesel show al serii, s-a fumat aproape ca la sziget, ceea ce imi da sperante intru normalizarea situatiei festivaliere autohtone (desi mi-e tare greu sa creditez autoritatea locala cu atata intelepciune incat sa tolereze astfel de manifestari cat se poate de firesti la evenimentele de profil de afara - gen la sziget puteai sa-i intrebi pe cei de la securitate daca nu stiu un deal(er) mai ieftin in Budapesta, but we are still miles away from that). Pe cand aici nu m-ar mira sa vad vreunul din tabloidele care explodau mai deunazi cu fenomenul emo pe prima pagina ca trantesc un titlu de genul "Mii de tineri s-au drogat la concert sub ochii nepasatori ai fortelor de ordine". Are legatura Christian Ciocan - bai, n-am comentat niciodata numele omului, ca nu se face, dar ce potriveala, I mean..., prefectul, primarul, Basescu, dezbatere la Realitatea, la puscarie cu totii, numai in Romania, unde vom ajunge?, vox pop cu doi pensionari, un manelist si trei gospodine, scandal, isterie, prostie, prostie, prostie...

Revenind, Miss Platnum este foarte fripta, frate, si totally surreal, cum sa explic eu, deci sta femeia pe scena incadrata de doua backing vocals afro, orchestra zice Mesecina, asta si cele doua gagici baga un fel de aerobic si ea canta aia a lui Timberlake cu dirty babe something ca nu stiu cum ii zice si intr-un mod straniu chestia asta are valoare artistica, believe it or not.

Ce-am mai facut, in rest? Am bifat o premiera in viata mea - am mancat mici si bere (nu combinasem ever aceste doua elemente de baza in cultura, daca acesta este cuvantul potrivit, autohtona), mi-am facut tatuaj temporar pe gat, am intalnit multi prieteni, am bifat un mini-after in baraka si-o pedala cazuta de la bicla de imprumut pe care mi-a reparat-o "Miez, riderul" (nice meeting you & thanks), maraton de sms-uri cu oamenii fried, pardon, lovely, de la arene si-am primit un super tricou care zice "chillin' with my gnomies", ceea ce va doresc si dumneavoastra!