One more to you, Mr. President

Am citit in dimineata asta excelentul articol al lui C.J. Chivers despre Putin, publicat in Esquire de noiembrie. Autorul si-a petrecut multi ani scriind despre Rusia si fostele republici sovietice la fata locului, iar din 2007 este seful biroului din Moscova al New York Times.

Articolul lui despre asediul scolii din Beslan publicat in Esquire in 2007 si premiat cu National Magazine Award pentru reportaj este o mostra exceptionala de documentare, acribie si scriitura. Spun lucrurile astea ca sa se inteleaga ca am citit stiind ca fiecare cuvant si virgula din materialul despre Putin acopera o realitate obiectiva.

Pe masura ce lectura avansa, simteam cum ma cuprinde o depresie profunda. Stiam, fireste, cine este si ce face Putin, dar nu am avut niciodata sub ochi pana acum, pusa cap la cap, fresca tuturor faptelor de care se face responsabil. De la autocratia feroce, omorarea/incarcerarea opozantilor, falsificarea alegerilor, gatuirea presei independente si sistemului de justitie si reimpunerea statului politienesc dur (dar atent sa lase consumerismul sa zburde liber), toate se perindau rand pe rand si erau suparator de familiare.

Ma faceau sa-mi amintesc de ani nu foarte indepartati ai Romaniei de dupa 1989, de derapajele ceva mai recente din discursurile publice si de vecinatatea deloc prietenoasa a Rusiei. Si sa ma gandesc cat de fragil este, in cele din urma, statutul unei democratii, fie ea si integrata in structuri euro-atlantice, in fata improbabilei, dar posibilei incordari de muschi si de orgolii a unor tirani cocotati confortabil pe muntele de petrol, gaze naturale si forta militara.

Evident, exagerez. Stiu asta. Nu ma simt in mod real amenintata de Rusia si nu cred ca e posibil ca ce ce se intampla in fostul spatiu sovietic sa devina brusc replicabil aici. Dar lectura m-a mohorat si angoasat (stiu ca nu exista cuvantul asta) si aveam musai nevoie de ceva care sa contrabalanseze. Si am stiut imediat de ce.

Google-search-Obama victory speech-youtube-click-watch once again.

Echilibrul s-a restabilit in 5 minute. Yes, there's evil out there. Si nu doar Putin il intruchipeaza. Dar exista si normalitate, speranta si ratiune. Democratie si libertate. Puterea de a face visele sa devina realitate. Oameni autentici si firesti. Vorbeam ieri cu un prieten, mai in gluma, mai in serios, ca omul asta e investit cu atata speranta globala vizavi de rezolvarea variilor probleme incat a devenit nu presedintele SUA, ci presedintele intregii lumi. In ceea ce ma priveste, sunt absolut confortabila cu ideea ca e si presedintele meu. Go, Obama, yes, we can!