omuleti

Friday, February 20, 2009

overheard in Bucharest

Domn nervos, geaca de piele descheiata, pulover rosu de sub care se iteste un guler de camasa alba inchisa pana la ultimul nasture, pantaloni de stofa, pantofi negri, figura ingrijorata, diplomat usor jerpelit intr-o mana, mobilul dus la ureche in cealalta:

"Cum adica esti pe strada principala, mai Corina?! Pai aici e Bucuresti, sunt zeci de mii de strazi!"

6 Comments:

At 6:23 PM, Blogger monsoux said...

chestie de perspectivă. Când eram la New York mama mă îndemna să merg în Texas, la niște prieteni, "dacă tot ești acolo".

 
At 6:24 PM, Blogger runbaby said...

fair enough. si te-ai dus, presupun :)

 
At 6:28 PM, Blogger monsoux said...

că doar nu eram dus, vrei să spui! Oricum, lol :)

 
At 2:56 PM, Blogger Pinocchi0 said...

Ha! Unei studente i-a venit bunica in vizita, neanuntata. Cind a ajuns in München, i-a dat telefon, sau cel putin a incercat, numarul si l-a adus aminte doar partial. Concluzia:

La München, cind dai telefoane, conteaza fiecare cifra in parte.

 
At 4:45 AM, Blogger Annamari said...

Pinocchio,
lol :)
sunt niste zone pe aici unde cand iti dau numarul de telefon nu se gandesc sa-ti dea si "area code" -ca si cum toti am trai in acelasi oras...

off topi, runbaby, esti leapsa...

 
At 4:01 PM, Blogger Little Green Lie said...

interjectia "mai" urmata de numele persoanei este un substitut interesant pentru alte adjective pe care nu le mai amintesc aici, si nu din lipsa de spatiu :)

 

Post a Comment

<< Home