omuleti

Friday, November 12, 2010

mda, masina...

eh, pe modelul binecunoscut de nevasta pescarului (o stiti, individa aia mica si rea careia nimic nu ii convenea, pam-pam!) ia sa zic eu doua vorbe despre filmul meu cu masina. am luat carnetul acum cateva luni si am condus nici foarte mult, nici exagerat de putin, cat sa imi fac mana, ochiul si nervul :). evident, conteaza enorm ca am condus aici si nu in Bucuresti, pentru ca m-as fi speriat atat de tare / inrait atat de cumplit, ca ar fi fost o catastrofa either way.

una peste alta, imi place, e super power & freedom trip si asta se aplica uneori pana si in Romania, unde am facut un drum de cosmar infrastructura wise pana la Targoviste acum doua saptamani, dar de vis companie & atmosfera wise.

eniuei, revenind la nevasta pescarului, unde mi se buseste mie filmul este la partea in care masina este considerata confort si animal de companie mandatoriu pentru mersul la job in fiecare zi. intrucat majoritatea joburilor sunt lipsite de viziunea orientata spre rezultate sau, chiar si avand-o, tot se asteapta la niste ore de prezenta standard, sunt cateva ceasuri matinale, respectiv de dupa amiaza tarzie in care traficul este foarte aglomerat. am condus de cateva ori pana la birou, sunandu-mi in cap apocaliptic replica auzita de nenumarate ori: "stai sa te obisnuiesti tu sa mergi cu masina, ca nu te mai dai jos din ea. ce mers pe jos, ce bicicleta, ce autobuz?"

frate, o fi pentru altii, dar nu pentru mine. ma simt prinsa in capcana in masina in aglomeratie. sunt intr-o cutie, intre alte cutii, trebuie sa fiu mereu atenta, ma tarai ca moartea in vacanta si ajung deja obosita la munca. si asta aici, unde se conduce ok si lumea e de treaba, nu vreau sa ma gandesc cum ar fi fost in Romania. nu mai pot sa ma zgaiesc pe geam, de citit nici vorba, nu mai respir, nu mai vad frunzele rosii, nu mai simt viata in jur. stau in cutie si pun frana, frana, frana.

sau ma pot sui pe bicla si sa zbor pe langa Moselle, sa ajung in 10 minute la autobuz, sa ma intind ca o pisica cu cartea sau sa ma culc, sa las soferul autobuzului sa se ocupe de trafic si frane, respectiv sa ma bucur de toate culoarele prioritare pentru transportul public si sa merg alte cateva minute din statie pana la birou, inmagazinand sunete, imagini, fete de oameni si povesti.

am fost deosebit de furioasa azi ca batea vantul asa de tare incat a trebuit sa ma intorc cu bicicleta acasa si sa iau masina. I love you bike & bus, no car will ever tear us appart.

later edit: zic de prea multe ori ca am probleme cu Romania, nu?

11 Comments:

At 12:47 AM, Anonymous Micri said...

Ai dreptate. Eu conduc de 10 ani, intr-o alta tara, nu in romania, as vrea sa zic intr-o tara cu mai mult bun simt. Si tot asa, trebuie sa conduc la serviciu pentru ca nu exista transport in comun in mijlocul codrului, iar bicicleta se exclude din cauza distantei. Da, te obisnuiesti, dar de obosit nu obosesti mai putin, doar ca te obisnuiesti sa obosesti conducand. Si cat as da sa pot sa iau autobuzul, trenul, metroul, sa vad oameni, sa citesc ziarul dimineata, si sa MERG, sa dau din picioare. Asa ca stai linistita, nu esti singura, ai o reactie cat se poate de normala, I hear you.

 
At 10:36 AM, Blogger runbaby said...

yeah, goodie :). tu ce in tara conduci, micri?

 
At 12:24 PM, Anonymous Micri said...

In US and A :)

 
At 8:18 PM, Blogger Little Greenlies said...

oameni cu pneuri in loc de picioare. e normal

 
At 2:48 AM, Anonymous zamo.ca said...

"drum de cosmar infrastructura wise pana la Targoviste acum doua saptamani, dar de vis companie & atmosfera wise"
u r wise beyond your years, grasshopper, no pun intended. adica un pun e, dar nu si celalalt :)

 
At 10:27 AM, Blogger runbaby said...

@micri
call me every day, u s a :). drumuri line pe acolo!

@laur
aproape ii vizualizez cum se dau cu rotitele de colo colo :))

@zamo
ooo, I dig being called grasshopper. si da, si mie mi se pare uber exagerata romgleza in pasajul citat. we ok, pumpkin :)?

 
At 2:20 PM, Blogger adevaratul said...

nu ma bag la masini si la condus pentru ca imi sunt straine, daca vrei sa vorbim despre banchetele din spate, cu placere - ce pot sa zic.
Dar da, zici de foarte multe ori ca ai probleme cu Romania, poate mai des decat mine care stau in ea (Romania adica), dar cred ca este firesc pentru ca ai probleme cu dansa si unde sa scapi de ele daca nu aici? :) kisses and love

 
At 10:01 AM, Blogger garga said...

da, baby. zici de mult prea multe ori ca ai probleme cu Romania. E adevarat ca eu sunt dintr-o alta scoala de gandire, dar pe bune, chiar ar fi cazul sa te impaci cu ea. E asa de usor s-o iubesti. Mai ales de la distanta. Profita de asta. Iart-o, te rog eu. O sa te ajute si pe tine si pe ea

 
At 10:04 AM, Blogger garga said...

SUB CERUL LIBER
Reproşează-i ceva oraşului.
E obligatoriu într-o noapte ca asta.
Scoate-i ochii pentru dimineţile cu ger şi zăpezi de jumătate de metru,
pentru zilele cu ploi torenţiale care paralizează tot traficul,
scoate-i pe nas grevele la metrou si vânzătoarele acrite de zăpuşeli de peste 40 de grade.
Uită-te-n ochii lui şi spune-i tot ce ai de zis.
Dă afară ura strânsă-n tine.
Claxoanele, găurile din trotuar şi penele de curent,
funcţionarii ineficienţi şi politicieni corupti.
Toate poţi să i le reproşezi
pentru că
- se ştie -
în nopţile cu lună plină
Oraşul face pace cu toţi cetăţenii lui.
Îndeplineste acest ritual pentru care înainte se jertfeau animale
şi-o să te simţi mai bine.

 
At 11:32 AM, Blogger runbaby said...

@adevaratul & rucs

I know...

 
At 3:02 AM, Blogger duck said...

ca o legatura cu nimic, vroiam sa adaug ca obisnuiam sa iti citesc blogul cat eram in tara, iar seara asta mi-am adus din nou aminte de el, de departe. intr-un fel curios, rezonez si acum cu tot ceea ce scrii, chiar si din noua perspectiva a diasporei. cam atat am avut de divagat :D

 

Post a Comment

<< Home