Petite vacance

Dragii copii, de azi si pana joi sunt la Bruxelles si in imprejurimi. I'll be around. See u around. Don't fuck around. Or do, but wear a condom :P.

She's so scared

Fac un curs si una dintre teme a presupus un schimb de eseuri nu doar intre cursanti si formator, ci si intre cursanti, grupati doi cate doi. Eu am picat in grupa cu cea mai draguta fata de la curs. Ochi migdalati, par brun, fata smeada, imbracata impecabil, silueta zvelta si dreapta. Also smart. Minor self trust issues vizibile din cum vorbea. 20 something years old. Eseul ei era cald, frumos, scris cu suflet si cu emotie. Din el aflai, printre altele, ca aceasta fata se considera grasa. Ca viata ei este o continua dieta. Ca ea crede ca va fi grasa mereu.

Ieri am ajuns la un cabinet de nutritie unde am vazut o alta fata slaba. Venise acolo sa slabeasca. Nu avea nimic din emotia si sensibilitatea celei de mai sus, dar era macinata de acelasi tip de disperare. Spunea ca a mancat doar un mar toata ziua. Se plangea ca nu are forta sa faca sport. Sustinea ca toti oamenii din jurul ei ii spun ca este grasa. Se vedea pe fata ei ca si ea crede asta si ca sufera cumplit din acest motiv.

Cri imi povestea ieri ca a vazut o mama spunandu-i fetitei ei de trei ani ca este grasa si ca trebuie sa slabeasca.

This is such a sick environment for young girls. Si ce e cumplit e ca trebuie sa fie severely anorexic ca sa se sesizeze cineva. Altfel, sunt prea multi oameni pe lumea asta care vad o fata ca incearca sa supravietuiasca cu un mar si o lauda si-i spun ca sufera baba la frumusete. Cata vreme o sa fie pline copertile de reviste cu femei care arata ca proaspat iesite de la Auschwitz si care sunt glorificate pentru asta, o sa curga rauri de cerneala pentru scrieri in care fete frumoase isi vor deplange ipotetica uratenie. It just breaks my heart to see that.



Later edit: Eu insami sunt o fosta anorexica, o persoana care se lupta cu probleme de greutate si stima de sine si cineva care considera ca e bine sa se vorbeasca despre asta cu exemplul personal in dinti, ca lumea sa stie si sa ia aminte.

Cantarea Romaniei de rit nou

Ziua Marii Uniri, aleasa si Ziua Nationala a Romaniei, va fi sarbatorita la Bucuresti prin organizarea unui spectacol de muzica folclorica ce va avea loc in Piata Universitatii sambata, 1 decembrie 2007, incepand cu ora 18.00. Artisti de renume ai muzicii populare, reprezentand toate zonele tarii, inclusiv Basarabia, vor fi prezenti la aceasta mare sarbatoare.

Provinciile istorice se vor bucura de o larga reprezentare, la fel ca la Adunarea din 1918. Mari artisti ai muzicii populare din Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca, in frunte cu Nicolae Furdui Iancu, vor urca rand pe rand pe scena sa ne aminteasca mandria de a fi Roman.

Restul aici. Ma, ca se trimit comunicate oficioase inepte nu ma surprinde, da' ca lumea le tranteste copy-paste imuna la orice simt al ridicolului, asta nu va inceta niciodata sa ma mire...

ziua de dupa

Stiam despre existenta trupei de ani de zile. O vazusem o data, demult, in concert si nu intelesesem decat ca nu s-au hotarat intre Gwen Stefani si Audioslave care-s mai vrednici de imitat. Sora mea, care este cel putin extraordinara, este iubita bateristului de acolo si o aud de nu mai stiu cand vorbind despre ei, luptandu-se sa-i promoveze, fiind alaturi de el si de formatie cu trup si suflet. M-am dus la concertul de acum cateva saptamani pentru ea. Am plecat de acolo fan. Copiii au crescut si au muncit si se vede.

Cel mai mult mi-a placut piesa asta.

Mi se pare ca vorbeste despre (o parte a) relatii(lor) pe termen lung. Despre cum crezi uneori ca o s-o iei la fuga doar ca sa descoperi ca nu te-ai misca pentru nimic in lume. Despre dragoste ascunsa sub o carapace groasa. Despre confort, da, mentin cuvantul. Despre suflete nebune. Despre timp. E frumoasa si grea si dura si blanda.

Trupa se cheama Evo, piesa Ziua de dupa.

This post is a love song.

I am still here

Bat in ecran, dar din spatele lui, incerc sa ma strecor la suprafata, sa umplu patratul (dreptunghiul?) alb, gandurile vor sa vina sa se dezvaluie, dar raman in aer si se risipesc. Verba volant, scripta intarzie sa apara.

Timpul se comprima in bucati din ce in ce mai stranse. Am muzici, filme, idei, pareri, dar sunt zavorate aici inauntru, impreuna cu mine. Noroc ca e transparent ecranul.

Ati vazut cum bate vantul azi?

Sunt inca piua la lepsi si uneori ma gandesc ca butaforia, ca si prestidigitatia, trebuie sa fie o meserie grea.

Am sa ma-ntorc barbat :).

o meserie pe zi

Descrierea firmei:

TVR- televiziunea romana

Descrierea postului:

BUTAFOR – Serviciul Scenografie, Decor, Machiaj – 1 post (cod 052)

RESPONSABILITĂŢI: execută lucrări specifice de butaforie pentru elemente de decor, mobilier, recuzită, conform documentaţiei scenografice şi tehnologiei aprobate.

CERINŢE: candidaţii trebuie să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat; experienţa în domeniu constituie un avantaj; să cunoască operaţiunile de colare, caşerare, prelucrare mase plastice; să aibă cunoştinţe de modelaj; să poată citi corect schiţele tehnice; să dea dovadă de îndemânare, atenţie, simţ artistic, perspicacitate, dinamism, operativitate.