omuleti

Saturday, November 29, 2008

please don't spit on me, you mighty trendsetter!

High end group of well intentioned, life loving, finesse apreciating, going to sleep in the morning, trendsetting fools. While adding us, you will be subjected to vote in order to be accepted

mai baga un p la "apreciating" si mai da-ti o palma (cu p mare) sa-ti revii!

in caz ca va intrebati, e descrierea unui grup de pe facebook. nu va zic numele, nici eu nu-s suficient de cool sa-l pronunt, nici voi nu sunteti trendsetting enough sa-l auziti :))!

Thursday, November 27, 2008

tricky

fost aseara. cam gol. pacat. foarte praf omul. in a good way :). foarte tare. si el si publicul. n-am vazut niciodata un artist de talia asta facand asa ceva. oameni din public pe scena si el cu mobilele lor tragandu-se in poza. speed metal in toata regula. la tricky. si pogo. pe scena. foarte tare.

long time no see pogo. ehei, de la rock ne revendicam pana la urma toti distrusii electro, nu? sau aproape toti :).

bestiala gagica. ar trebui sa-si concedieze stilistul vestimentar. dar vocea acoperea aspectul asta. am vazut azi un status genial pe twitter (courtesy miss energeticspell): "I wonder who is the girl on Tricky's stage. She sings more than he is, but Tricky smokes more than she sings". Btw, aia de v-ati aprins tigarile in sala gen "tricky, te iubim, fumam si noi aicea", sunteti pa. imho, fireste.

well. ce sa mai zic? bun baiat, buna trupa. bine ca nu s-a electrocutat cu firele alea careva. iar publicului nu pot sa-i spun decat ca l-ar ingretosa la maxim pe dl. musat. rock on, guys!

Tuesday, November 25, 2008

Hedonism


Foto: Constantin Opris.

Saturday, November 22, 2008

De ce nu-mi pare rau ca am abandonat masterul

L-am lasat ciorilor de master, dar mi s-a parut mereu ca am ales solutia usoara, ca, daca ma straduiam ceva mai mult (aka ma faceam ca nu vad ce se intampla, duceam temele cele inepte la timp si faceam si-un dram de prezenta), ma strecuram printre furcile sistemului si bifam patalamaua. Am ramas, in schimb, administrator al grupului de discutii pe care l-am initiat anul trecut, intrucat in Universitatea Bucuresti - Facultatea de Limbi Straine nu s-a auzit, la nivel institutional cel putin, de Internet si continuu sa primesc mesajele pe care le schimba colegele mele.

Adica fetele din anul II, dar si cele din anul I, intrucat acest super master serios si profi a pus la un loc o gramada de cursuri comune pentru cei de anul I si II (strict la obiect vorbind, mi se pare geniala recunoasterea din interior a faptului ca intre anul I si II nici nu sunt, de fapt, mari diferente in termeni de programa). Am citit astazi un mesaj trimis de cineva din anul II pentru uzul celor din anul I, mesaj care sintetizeaza o mare parte din motivele sictirului meu pe termen lung.

Nu voi da nume, nu vreau sa le fac probleme fostelor mele colege. Deci, Romania, 2008, Universitatea Bucuresti, studii superioare de lunga durata. Nivel de competenta si organizare:

"Eu sunt in anul 2, din pacate nu am avut placerea sa cunosc
fetele din anul I pt ca lucrez si nu am ajuns la cursuri.

Vroiam doar sa va spun ceva din experienta celor 4 ani de facultate
in care am facut cursuri cu dna ..., si din experienta anului
trecut de la Master:

1. De obicei proiectele pe care le da, se schimba de la un curs la
altul, dupa cum ati observat.

2.Important este sa faceti un proiect, ca sa aveti ceva pe care sa va
puna nota. Dar si mai important este sa faceti copie dupa proiect si
sa o pastrati pt ca dna ... mai rataceste proiectele si spune ca
nu i le-ati dat. Daca le trimiteti pe mail, cereti confirmare de
primire.

3. Cand vom primi lista cu note pe mail, este bine sa verificati
imediat ca sunteti pe ea, pt ca de multe ori desi studentii au predat
proiectele se pot trezi fara nota pusa.

4. Anul trecut, proiectul s-a amanat in ianuarie. Deci putem face un
front comun si sa cerem sa-l mutam in ianuarie.

5. Notele pe care le da dna ... sunt ok, nu a picat nimeni. Singura
problema e ca dna ... are un program foarte incarcat si din cauza
asta apar aceste mici probleme de organizare.


Is there anything else to say?

Friday, November 21, 2008

Sa mai si embedduim pe acest blog, zic

Am prins ieri pe VH1 ultima parte (locurile 7-1) a unui top 50 - cele mai bune voci feminine. Mi-ar fi placut sa vad macar a doua jumatate, maybe some other time. Pe mine m-a cucerit locul 4 (clip si melodie). E de ascultat in mansarda, la foc, cu cana enorma de ceai cu lapte aburind :). Enjoy!

Thursday, November 20, 2008

My Obama?

L-am cunoscut azi pe un om a carui admiratoare entuziasta sunt de o vreme. Nu sunt benefeciara directa a rezultatelor muncii lui, dar le-am vazut crescand si inflorind. De cate ori trec pe langa ele par sa se fi inmultit si sa se fi dezvoltat. Are unicul PR care conteaza, pentru mine cel putin: gura lumii. Toti cei care beneficiaza de munca lui sunt multumiti si vorbesc cu admiratie despre el. Din proprie initiativa, fara sa-l cunoasca personal.

Este singurul om care a reusit, din stiinta mea, sa mobilizeze in Romania ceea ce se cheama vot pozitiv. Care isi vede de treaba, face ce promite si nu se lauda cu asta. Al carui discurs, fara sa fie carismatic, este de un firesc si de o modestie pe care eu nu le-am intalnit niciodata la o figura publica.

M-am dus astazi la el, i-am strans mana si i-am spus ca il admir de multa vreme. Am vorbit despre tot ce am vazut in ultimii ani, lucruri care i se datoreaza in mare parte si pe care le consider extraordinare, cel putin prin comparatie cu ce fac omologii lui. Omul era vizibil stanjenit si privea in pamant. S-ar fi zis ca ii fac morala, nu ca il laud. Cand m-am oprit din vorbit, a ridicat ochii la mine, a zambit putin stanjenit si a spus: "Va multumesc, imi fac doar datoria".

Domnule Liviu Negoita, will you be my President?

Tuesday, November 18, 2008

Seriously

Am mers ieri pe jos pe langa strazi violate de masini, claxoane si ghemul de furie neputincioasa al celor de la volan, plecati cu siguranta demult dintr-un loc si cu ore in fata de asteptare pana la destinatie. Pe langa intersectii in care politisti stavileau cu greu valul de masini care talazuia amenintand sa blocheze locul pentru inca un centimetru de asfalt.

Omul si masina, omul si masina. Doar in taxiuri erau doi - soferul si clientul. Cum poti trai asa? Ce e atat de grav stricat in tine incat sa-ti petreci zilele in felul asta? How numb can one get?

Nu mai stiu unde am citit ca bucurestenii confunda umbrelele cu masinile (apropo de felul in care se blocheaza orasul la cea mai mica urma de ploaie). Cred ca e una dintre cele mai destepte chestii pe care le-am auzit vreodata. Ieri, ca in orice alta zi in care ploua, Bucurestiul parea cel putin sub bombardament. Rotile scrasneau, fluierele polistilor stateau sa explodeze, sirenele alarmelor acopereau tot. Tot.

O sa murim cu mana pe claxon, sprancenele incruntate si dintii inclestati si nici macar n-o sa ne dam seama cat de stupid e lucrul asta.

Thursday, November 13, 2008

al cincilea element reloaded

Scandalos!

Tuesday, November 11, 2008

Bani la nunta

Ma duc rar la nunti si cred ca n-am facut niciodata un secret din faptul ca nu este exact indeletnicirea mea preferata. Sunt multe obiectii pe care le am vizavi de eveniment si institutia din spatele lui, ca sa zic asa, dar inteleg ca ele pot fi mai curand ofensatoare pentru majoritatea lumii, so I'm keeping them to myself. Inca si mai rar am ajuns la nunti dragute ale unor oameni draguti, dar simt in continuare ca I'm better off, asa cum unii indivizi nu inghit opera, de exemplu si, pe cale de consecinta, nu calca pe acolo. Si asta nu inseamna ca e o problema cu opera sau cu ei, pur si simplu ca sunt incompatibili.

Povestea cu banii, insa, e alta mancare de peste. Mi s-a spus intr-un numar de dati ca, daca imi repugna starea civila, slujba, petrecerea, institutia mariajului sau pur si simplu n-am chef sa ma duc, e ok, as long as I send in the envelope. Cu suma, you know. Nigga, wait a minute. De ce sunt eu datoare sa iti dau bani pentru o chestiune profund intima si privata din viata ta? Vrei sa te casatoresti si sa marchezi acest lucru cu o petrecere? Foarte bine. Dar de ce trebuie sa platesc eu pentru asta? Aud?

Nu, aia cu reciprocitatea cade. Eu n-am de gand s-o comit sau, presupunand prin absurd ca o voi face, mi se pare normal sa platesc eu pentru asta. Daca nu-mi permit, atunci in niciun caz nu ma voi astepta sa platesti tu pentru cheful meu. Nici aia cu inceputul unei noi vieti in doi nu sade in picioare. In primul rand, cand sunt doi, puterea creste. Mai firesc mi s-ar parea sa ajut cu bani un om singur care face credit pentru casa, de pilda. In al doilea rand, cei mai multi oameni deja traiesc impreuna de o vreme cand fac pasul, asa ca noua viata nu exista. In al treilea rand, it's none of my business, bro. Da, e un eveniment care marcheaza un ceva in viata ta, hip hip hooray, here's a nice present for you, dar bani? Nu cred! Si, nu in ultimul rand, daca chiar iti trebuie bani, I don't even care why si esti prieten cu mine, cere-mi si iti voi da. Dar nu vreau sa ai asteptarea implicita ca, daca te tragi la tol festiv, iti complici juridic relatia de cuplu, bifezi o ceremonie religioasa si organizezi o chermeza care sa celebreze toate chestiunea, I will chip in for that.

Nu ma refer la situatii particulare, e doar revolta unei discutii sterile pe care o port de ani si ani si la care cel mai des auzit argument este "asa se face / asa face toata lumea". Nu, asa facea toata lumea acum 100 de ani cand lucrurile stateau altfel, dar, ce sa zic, voi sa fiti sanatosi! Marlania aia cu strigarea darului nici nu pot incepe s-o conceptualizez, ii multumesc lui Dumnezeu ca n-am asistat vreodata la asa ceva. Singura raza de soare la orizont este ca am inceput sa aud oameni cu opinii destul de asemanatoare lately, ceea ce nu mi se intampla acum 5 ani, de pilda. Speranta moare ultima :).

Sunday, November 09, 2008

of, Doamne

Ce nu-mi place cand ma enervez si-mi pierd uzul ratiunii... Sunt multe argumente impotriva libertatii de exprimare cu orice pret si pe unele le accept. Orice mesaj care instiga la ura sau violenta sau care aluneca inspre registrul profund obscen nu beneficiaza de avantajele libertatii de expresie, nu pe acest blog, in orice caz. Dar opinii, fie ele stupide, neargumentate, irelevante, inutile, exprimate doar de dragul disputei sau lungi cat o zi de post nu cenzurez.

Am incercat sa externalizez o problema a mea. Exasperarea de a vedea in coltisorul meu drag bocancii cu tinte si noroi. Plictiseala de a ii citi (scurt, amice, daca ma iubesti!). Enervarea de a constata ca ei sunt veniti cu litania de acasa si ca ii dau inainte imuni la orice argument. Dar astea sunt la mine. Si greseala pe care mi-o asum este doua :) - ca le raspund (not anymore, puteti zice ce-oti vrea, daca va mai raspund, in curtea mea e prostia) si ca m-am gandit ca, daca le sterg tacanelile, scap de ei. My bad. I humbly beg you sa nu le (mai) raspundeti nici voi. Ignore, not delete, is the answer.

Am sters doua comentarii ieri, le redau mai jos. Si, frate, stiu ca n-aveti treaba cu bunul simt, dar poate va loveste cand nimeni nu se mai asteapta: duceti-va si voi si dezaprobati/plictisiti pe altcineva, please.

Horia Ciurtin has left a new comment on your post "Romania libera":

De acord cu tine, ma cherie. Blogul e locul in care tu te simti bine. Insa din momentul in care il faci public, te poti astepta la reactii dubioase. Ca ale noastre. A folosi cenzura, chiar si impotriva unor cripto-fascisto-crestino-reactionaro-retrogrado-naspeti ca noi, ar insemna tocmai renegarea valorilor de care vorbeai anterior.

Din pluralismul si diversitatea pe care tu le aperi cu atata sarg fac parte si cei care le neaga. In momentul cand pe acestia ii reduci la tacere, din lene sau sictireala, inseamna ca insasi ideea ta de libertate si "diversitate" e viciata esentialmente. De fapt, a cenzura mirabila si desantata noastra camaraderie carcotasa aduce a iacobinism pur. Sa iti aduc aminte de giumbuslucarul Saint-Just care afirma: "Pas de liberté pour les ennemis de la liberté" intre doua ghilotinari vesele intru idealul libertatii?

Asa! Ai naibii reactionari. Diversitate, diversitate, insa fara ei ...

P.S.: cenzureaza-ma daca doresti; cu toata gingasia;

Posted by Horia Ciurtin to omuleti at 7:40 PM



Horia Ciurtin has left a new comment on your post "Romania libera":

Mostenitorii marchizului si minunatia lor metodologica ...

Caz clasat ma cherie . Tocmai ai demonstrat ceea ce doream sa vad. Limitele "deschiderii" la minte ...

Posted by Horia Ciurtin to omuleti at 8:08 PM

Saturday, November 08, 2008

One more to you, Mr. President

Am citit in dimineata asta excelentul articol al lui C.J. Chivers despre Putin, publicat in Esquire de noiembrie. Autorul si-a petrecut multi ani scriind despre Rusia si fostele republici sovietice la fata locului, iar din 2007 este seful biroului din Moscova al New York Times.

Articolul lui despre asediul scolii din Beslan publicat in Esquire in 2007 si premiat cu National Magazine Award pentru reportaj este o mostra exceptionala de documentare, acribie si scriitura. Spun lucrurile astea ca sa se inteleaga ca am citit stiind ca fiecare cuvant si virgula din materialul despre Putin acopera o realitate obiectiva.

Pe masura ce lectura avansa, simteam cum ma cuprinde o depresie profunda. Stiam, fireste, cine este si ce face Putin, dar nu am avut niciodata sub ochi pana acum, pusa cap la cap, fresca tuturor faptelor de care se face responsabil. De la autocratia feroce, omorarea/incarcerarea opozantilor, falsificarea alegerilor, gatuirea presei independente si sistemului de justitie si reimpunerea statului politienesc dur (dar atent sa lase consumerismul sa zburde liber), toate se perindau rand pe rand si erau suparator de familiare.

Ma faceau sa-mi amintesc de ani nu foarte indepartati ai Romaniei de dupa 1989, de derapajele ceva mai recente din discursurile publice si de vecinatatea deloc prietenoasa a Rusiei. Si sa ma gandesc cat de fragil este, in cele din urma, statutul unei democratii, fie ea si integrata in structuri euro-atlantice, in fata improbabilei, dar posibilei incordari de muschi si de orgolii a unor tirani cocotati confortabil pe muntele de petrol, gaze naturale si forta militara.

Evident, exagerez. Stiu asta. Nu ma simt in mod real amenintata de Rusia si nu cred ca e posibil ca ce ce se intampla in fostul spatiu sovietic sa devina brusc replicabil aici. Dar lectura m-a mohorat si angoasat (stiu ca nu exista cuvantul asta) si aveam musai nevoie de ceva care sa contrabalanseze. Si am stiut imediat de ce.

Google-search-Obama victory speech-youtube-click-watch once again.

Echilibrul s-a restabilit in 5 minute. Yes, there's evil out there. Si nu doar Putin il intruchipeaza. Dar exista si normalitate, speranta si ratiune. Democratie si libertate. Puterea de a face visele sa devina realitate. Oameni autentici si firesti. Vorbeam ieri cu un prieten, mai in gluma, mai in serios, ca omul asta e investit cu atata speranta globala vizavi de rezolvarea variilor probleme incat a devenit nu presedintele SUA, ci presedintele intregii lumi. In ceea ce ma priveste, sunt absolut confortabila cu ideea ca e si presedintele meu. Go, Obama, yes, we can!

Wednesday, November 05, 2008

It's history and we are living it

Bai, sa nu prind picior de comentariu de Noua Dreapta la postul asta.

Sunt racita, am gramezi de chestii de facut, afara s-a facut urat.

Mi-am achizitionat primul fond de ten & pudra din cariera mea, pentru ca mi-am dat seama ca nu mai pot scoate fata la simandicosenii fara ceva tencuiala and that's fucking sad.

Ma sperie de mor recesiunea si potentialele ei efecte directe.

Ieri m-am plimbat prin partea de SE a Romaniei si am vazut atatea gunoaie pe campuri cate ar fi facut un nordic sau un activist Greenpeace de afara sa isi puna streangul de gat.

Dar sunt fericita si simt ca istoria se intampla sub ochii mei. Stiu ca nu are cel mai stralucit program economic. Stiu ca multe sunt vorbe (dar ce stralucit le spune :). Stiu ca nu poate face tot ce vrea fara sprijinul Congresului. Am citit articolul in care Cristi Ghinea, un comentator pentru care am tot respectul, isi exprima rezervele. As vrea sa ii spun ca l-as fi votat, daca ar fi fost cazul, si nu dintr-un sentiment de culpa pentru ca sunt alba si in niciun caz pentru ca este negru.

Ci pentru ca il consider un simbol al reusitei. Al unui aer nou. The underdogs can rule the world. Daca el este acolo, cumva, simbolic, si tara asta (si oricare alta) poate deveni OK la un moment dat. E ok sa fii minoritar, gay, single mom, biciclist, putin nebun, sa sfidezi regulile si sa zambesti pe strada. Poate mediul mai are o sansa. Poate razboiul nu e ultima solutie. Poate idealismul nu e doar o tampenie. Poate e normal sa ne pese mai mult de asigurari sociale si sanatate decat de maximizarea profitului. Poate ca oamenii se vor gandi de doua ori inainte sa se repeada sa mai faca un credit, sa calce pe cineva in picioare pentru o pozitie mai buna intr-o firma, sa faca infarct pentru a spori vanzarile sau sa isi dea 20 de ani din viata pentru o masina mai tare. Poate nimic din toate astea nu e valabil, dar cat de frumos e sa poti sa speri, nu-i asa?

Ma bucur enorm ca am trait ziua in care Barack Obama a devenit presedintele SUA. Mi se pare ca simbolistica acestui lucru depaseste orice alte obiectii. Si astept sa-l vad la treaba. Si, va rog io mult, ca sunt batrana si bolnava, tineti seama de sugestia de pe primul rand.

Saturday, November 01, 2008

ce mai faci, ce mai scrii

suceava, neamt, bacau. salcami, paltini, brazi, pini. ma aud in casca sau tot pe amplificare? bine ati venit, domnule presedinte. imi dati va rog un user si o parola pentru wireless? frumos nume miruna. credeai ca o sa reusim? nu mancati o sarmaluta calda?

vremea asta e de la Dumnezeu. nu te speria, e doar o larva de carabus si niste rame. cati ai plantat azi? as vrea doar o salata. ceva de la minibar? strawberry, blackberry. halle berry. sa traiti, va iubesc, imi dati un autograf? teleconferinta.

cetatea de scaun. bem un vin ca are antioxidanti. managementul resurselor umane. esti liber sa zbori. pana in tavan si inapoi. 50 de vodca si parizer la caini. E-uri, DN-uri. this is a smokers-friendly country. ce te-ai speriat asa de tare?

daca aveti nevoie de ceva, formati 0 la receptie.