domnisoara pogany

de mult timp vreau sa scriu despre domnisoara pogany si mi-e ciuda ca nu-i nimic pe youtube cu ei. in schimb, doua dintre cele trei albume ale lor se pot asculta la radio3net.

domnisoara pogany e o trupa de patru oameni care canta un fel de vraja instrumentala, cu mandolina, toaca, tot felul de fluiere, flaut, violoncel, imbinate tare mestesugit. sunt descrisi ca trupa ideala pentru festivaluri medievale sau ca trupa de muzica ambientala, dar sunt mult mai mult decat atat...cine i-a auzit, stie deja, cine nu, se va convinge :)...(I just know!)

am un of ca nu i-am mai vazut live de 5 ani si n-am mai auzit de vreun concert de-al lor in bucuresti de 3 ani...

sunt trupa de vama (veche!), de sziget (ambient), de plaja goa (the way I see it), de zacut cu prietenii la chill sau de meditat pe cont propriu. unul dintre ei statea intr-o vreme pe strada cu mine, il vedeam mereu cu violoncelul, cu un aer serios si cu o claie de par roscat prins in coada; acum s-a tuns si cred ca a imbatranit si el and so have I si iar am divagat...:)


o poza faina cu ei, gasita pe justmusic.ro

ii cheama asa (cum zicea artanu' demult prin concerte, cand timpuri noi rocked la propriu si la figurat):

Radu Georgescu – violoncel
Alexandru Stanciu – chitari, mandolina
Calin Torsan – fluiere, mandolina
Razvan Arvinte – percutie

si le multumesc pentru toate filmele si trairile pe care mi le-au inspirat.

cacat

urasc tara asta, urasc caldura, urasc zgomotul, urasc mizeria, praful, prostia, incompetenta, nesimtirea, nuntile, concertele, putoarea, pe mine, incapacitatea mea de a pleca de aici, ii urasc pe cretinii de le epso, pe soferi, pe toti oamenii care in fiecare zi mai pun o piatra pe sufletul meu, pe cei care pleaca, pe cei care raman, imi urasc incruntarea, neputinta, furia, golul, preaplinul, lenea, risipirea in nimicuri, iarba proasta si gustul de bere, razboiul, carbohidratii, grasimile saturate, gropile, greata.

ca o sa uit. ca am imbatranit. ca nu-s in stare.

asa trecea gloria muntii...

omuletii au ajuns azi in presa cu un fragment usor decontextualizat (daca acest cuvant exista) si o poza despre care si-ar fi dorit sa le apartina :). le dorim succes in drumul lor catre o rubrica permanenta in dilema si, mai ales, sa se asigure ca au ce sa caute/scrie acolo :P (cat de freaky e ca imi scot limba mie insami?).



Ignorant le passé
Conjuguant au futur
Je précédais de moi
Toute conversation
Et donnais mon avis
Que je voulais le bon
Pour critiquer le monde
Avec désinvolture

Hier encore
J'avais vingt ans
Mais j'ai perdu mon temps
A faire des folies
Qui ne me laissent au fond
Rien de vraiment précis
Que quelques rides au front
Et la peur de l'ennui

(Charles Aznavour, Hier encore)

don't cover your face!

acum cinci ani, cam pe vremea asta, institutul Goethe din Bucuresti gazduia o manifestare de doua zile promovata la cote de avarie and not openly gay orriented, mai curand camuflata sub umbrela "minoritati", dar cu tema/substrat (din pacate nu-mi amintesc exact nici organizatorii, desi probabil Accept era implicat, nici denumirea).

informatia a ajuns la mine via email (fiind din sectorul ONG, era normal :); manifestarea consta in principal din proiectii de film "tematice". am printat mail-ul cu programul si i l-am aratat unui prieten cinefil, care a insistat ca orice s-ar intampla trebuie sa merg la proiectia din ziua urmatoare, un film al lui fassbinder.

m-am dus insotita de alt amic cinefil, am luat loc in sala destul de plina si asteptam sa inceapa filmul. in fata salii a aparut o echipa de la prima care si-a instalat camera si a inceput sa inregistreze. in aceeasi secunda s-a petrecut un fenomen bizar: toti cei din sala si-au ridicat diverse reviste, foi de hartie, programul sau pur si simplu palmele in dreptul fetei, iar prietenul cu care eram a inceput sa-mi dea coate si sa insiste cat se poate de serios sa ne sarutam...

mi s-a strans sufletul ghem si mi s-a inrosit fata violent. sper sa nu supar pe nimeni spunand ca mi-a fost atat de mila incat cu greu o pot exprima in cuvinte. imi venea sa ma ridic in picioare si sa urlu "I'm gay", dar era in primul rand un neadevar si in al doilea rand un gest prea teatral ca sa mi se para de bun augur...

pe amicul meu l-a vazut familia din craiova la televizor si l-au sunat cu totii disperati, in frunte cu bunica, sa-l intrebe ce cauta el acolo??!! luni de zile dupa aceea m-a boscorodit ca ce m-ar fi costat un sarut acolo... filmul lui fassbinder mi s-a parut o tampenie si-am plecat inainte de final. ii multumesc lui Dumnezeu ca am trecut de varsta la care ma simteam obligata sa pretind ca mi-a placut orice chestie "artistica" just to look cool :). in ziua in care se va intampla, indiferent de circumstante, eu voi fi la marsul gay din Bucuresti.

daca dragoste nu e, facem :)! (citat via ublog)

despre brand si bulan

azi am fost la prezentarea lui Dragos despre brand(ing) la facultatea de litere. interesant. ma rog, tot nu-i inghit chestia cu "marxism-leninismul" (as in I'm not buying it, na, taman verbul asta capitalist l-am gasit :)), da' nu despre asta a fost vorba.

a fost frumos si copiii au ascultat si-au luat notite si-au pus intrebari (m-am simtit o baba ramolita) si tacanii de langa mine susoteau ca vor sa se faca "art director la leo" (i-a intrebat Dragos ce vor sa devina cand se fac mari; mi-a dat si mie post it sa scriu si am scris Mircea Toma, dupa ce mi-am dat seama ca Madonna e nerealist :D)...

lucrul pe care l-am retinut eu cel mai bine a fost ca trebuie sa ma pozitionez ca brand aspirational, adicatelea ala pe care-l vrei in vitrina cu pescar si mileuri cu orice pret. bine, n-o sa fac asta, da' mi-a placut ca idee, asa, suna intr-un fel.

cateva ore mai tarziu, face zbrrr ca faimoasa pupaza pe langa urechea mea expresia de fina subtilitate "acest bulan imens", vehiculata gratios de unul dintre indivizii care comentau la pro tv nusce mega finala de fotbal (cu referire la norocul unuia dintre jucatori)

ma rog, n-oi fi eu obisnuita cu jargonul si asa se comenteaza in ultimii ani sau/si la pro tv...

oricum, pasarica, ca sa zic asa, chestia asta a generat in mintea mea un inceput de revelatie care zice ca toata viata mea de pana acum si, atat cat imi pot da seama, si aia viitoare, e un parcurs sinuos intre vagi tentative de a subzista ca mini-brand sarac si cinstit si o tzar' de bulan de dimensiunile bine creionate de stimabilul de la pro... (si mie mi se pare fraza asta mult prea lunga si intortocheata)

so what? I don't know. voiam de fapt sa semnalez ca am auzit (si m-a oripilat) faza cu bulanul si imi trebuia pretext 'telectual s-o introduc, respectiv ca am fost la conferenta si imi trebuia inca ceva ca fac povestea mai spumoasa...:)

inca una si ma duc: ati vazut, domnne, ce scumpe sunt ciresele?!

heterosexuali* din tot bucurestiul...

...sa ne luam si anul asta portia de adrenalina, injuraturi si anatema publica....


maybe our gay friends** will join us, too...

mie mi-a placut anul trecut la mars, ca mi-au dat fluier si stegulet si nu m-au pazit atatia jandarmi in viata mea... si anul asta o sa vin cu evantaiul pe care l-am primit la Gay Pride in Amsterdam si o sa i-l arunc la schimb cocalarului care ma va nimeri cu o rosie/un ou/other UFO...

see you there!

*those actually few ones who give a damn
**those who didn't give a damn so far

ticky tacky

in bucuresti suferim clar de mai multe boli, cele mai evidente sunt:

1. picioare betege (whatever that really means :), nimeni nu se da jos din masina si trebuie neaparat sa o parcheze cat mai aproape de locul unde are treaba, ca sa nu mearga niciun milimetru in plus pe jos.

2. sindromul tourette.

3. o gama larga de maladii nervoase, in top fiind furia reprimata, schizoidia, isteria si depresia clinica

cuvantul lui dumnezeu recidiveaza: In fisierul atasat gasiti un mesaj din cer pentru neamul roman. am sters fisierul atasat, sunt in denial vizavi de apartenenta mea la sus-numitul neam. prefer sa fiu "o tiganca imputita", nu-i asa, pasarica? da, l-a hartuit, but still no excuse.

my goth name is Latex Sex, what's yours?


Photo by Ionut Botezatu

mai are cineva impresia ca bucurestiul e o sera? if you care for the environment, aflati de la cakeinmyear ce si unde se poate recicla in orasul asta.

se pare ca intr-o varianta extrema merge si pluralul "cable" pentru cablu (za horror), and, most importantly, veteranii de razboi din Iasi sunt rasplatiti de societate cu posibilitatea de a face nudism gratis pe plaja Purcica (mai multe aici).

c'est ne pas ma faute, mais celle du public qui n'a rien compris.

desi e greu de crezut, unii oameni sunt de stanga fiindca asa simt ei la momentul acela si nu pentru ca e trendy, iar altii sunt de dreapta, desi il considera pe bush un idiot. faptul ca imbratisam anumite idei/concepte nu inseamna ca mancam toata ideologia cu lingura. nu stiu de ce ma bag eu in discutii de-astea...cand de fapt as fi avut chef sa vorbesc despre la medeleni, cirese coapte si senzatia primului inot in mare.

ce 'nalt e ceriul si ce bun :)...

she was gone for 24 hrs. and my heart just fell into pieces that got crushed on the floor... a luat-o cineva, fiindca a aparut la geam cu blana uscata si afara ploua. ii multumesc ca i-a dat drumul si sper sa nu se mai intample vreodata... m-au frapat, cum ma frapeaza pe mine de obicei toate lucrurile previzibile, comentariile tip glumita spuse pe un ton voios in fata cuiva a carui suferinta era vizibila...

so glad to have her back. a dormit ieri toata ziua si-afara a plouat si-am stat si m-am uitat la ea si ma gandeam ce putin ii trebuie unui om ca sa fie fericit :)

wishful thinking

hai bucurestiu'!

later edit: ca sa nu insel sperantele nimanui (incepand cu ale mele), tin sa precizez ca la criticalmasu' nostru de anul trecut au fost aproximativ 100 de oameni (din care doar 5 erau fete!!) si mie personal mi s-a parut un succes...:)

what's in a name?

Pe baiatul lui Prigoana il cheama Honorius

Pe nevasta lui Vanghelie o cheama Charlotte.

Si avem un parlamentar William Branza.

Serenity now.

care-i faza cu pupatul in vant?

ma munceste o intrebare profunda. de ce nu pupa oamenii pe obraz? adica, stii, sa atingi cu buzele obrazul celui/celei pe care il/o pupi. mai ales daca initiezi demersul... n-am inteles asta niciodata. si ma simt si destul de fraiera, pentru ca eu mereu pup pe obraz. si dupa aia ma gandesc ca n-am sesizat corect codul de conduita sau am comis o greseala de-un fel sau altul... e doar ceva ce oamenii fac sau e un mod mai subtil de a spune "I don't really like you"? ca n-am stiut niciodata si poate e momentul sa aflu...:)

oricum, daca e ceva ce chiar imi displace visceral, aia e strangerea molesita a mainii. pe aia o iau ca pe o respingere si ca pe un semn ca nu-i oabla treaba cu omul ala...nu in ceea ce ma priveste, in orice caz.

dar raman in continuare destul de nedumerita de faza cu pupatul...


Photo by Ionut Botezatu

Puah

Hai ca azi m-a apucat revista presei. N-am mai vazut de multa vreme o mizerie mai rauvoitoare si mai prost scrisa ca asta. Si-n timp ce citeam, pe banda de stiri curgea titlul cu Voiculescu vituperand impotriva lui Frattini...

tara de tampiti si hoti.

ce emoticon e pentru sila trista?

De unde furam azi?

Gandul publica ieri, sub semnatura Cristinei Mazilu, un articol despre hartuirile sexuale la care sunt supuse bloggeritele.



Faza e ca pana la Dumnezeu te omoara romanii; frate, daca tot traduci de pe net, da-ti putin silinta sa nu sune a traducere, munceste o topica, insereaza o chestie locala, fa-i ceva sa nu se vada ca e furt. Dar nu, why bother? Cu cateva nume luate din articol si googalite, ajungem si la original...



mai rasfirate, fetelor, mai rasfirate...

Cuvantul lui Dumnezeu

-----Original Message-----
From: Cuvantul lui Dumnezeu [mailto:cuvantulluidumnezeu@gmail.com]
Sent: Friday, May 11, 2007 9:19 PM
Subject: Cuvantul lui Dumnezeu

La Manastirea Noul Ierusalim din Pucioasa a coborat Cuvantul lui Dumnezeu si a grait neamului roman, si a grait parlamentarilor, si a grait lui Traian Basescu, in Duminica Invierii, la sarbatoarea Izvorul tamaduirii, in Duminica mironositelor si in Duminica slabanogului. In ultimul mesaj (29 aprilie), Dumnezeu Se adreseaza exclusiv lui Traian Basescu.

Mesagerii cuvantului au datoria sa-l transmita acolo unde el trimite. In fisierul atasat gasiti continutul mesajului.

Manastirea Noul Ierusalim, Pucioasa.

Acest mesaj nu este spam. Adresa dumneavoastra a fost preluata din pagini afisate public pe internet. Daca considerati acest mesaj nedorit, dati un Replay cu Subiect: Refuz

Foarte tare si absolut autentic! "Ruga" atasata avea 9 pagini si marturisesc ca n-am citit-o, dar ma gandesc s-o postez pe blogul lui Geoana :D.

prostioare de duminica

What Your Bathroom Habits Say About You

You are a giving soul. Way too giving in fact. You often get stuck doing the dirty work that no one else will do. Your idea of fashion is jeans and a t-shirt. Clean, if you're lucky. You have the perfect blend of confidence and class. You're proud of who you are - but you don't broadcast it. In relationships, you tend to be very romantic and demanding. You'll treat your partner like gold, but you expect a lot in return.

What Do Your Bathroom Habits Say About You?

Furie pe bune

Lumea imi zice sa astept sa ma fac mare, dar eu deja o ajut pe mama sa spele vase. Cu fas pe dreapta e atat de simplu. Eu sunt o fetita blonda imbracata in ceva pastel. I look very Barbie, very sweet, very happy to do the dishes. Adaug: "papusile sunt un pic suparate" [ca eu, fetita cea dulce, nu ma joc cu ele], "dar mama si bunica sunt atat de mandre de mine" [noi, femeile din familie, ne ocupam cu bucurie si dedicatie de treburile noaste cuvenite, in micul nostru univers feminin si delicat].

Poate ma saruta, iar cand ma fac mare, o sa-i conduc masina!

Despre lucrurile (nu atat de) simple

Ofer recompensa (meditatii de punctuatie prin corespondenta :D) persoanei care imi spune cine e autorul acestei stiri postate pe hotnews. Sau, dupa caz, cine a facut copy-paste (din) comunicatul de presa fara sa verifice ortografia. Read (and weep) below:

Volumul de debut al bine cunoscutei vedete de televiziune Mihaela Radulescu (cu o prefata semnata de Alex. Leo Serban) contine articole publicate majoritar in revista Elle, dar si texte inedite in care vedeta abordeaza o gama larga de aspecte sociale, oferind sfaturi si pareri personale, pe baza proprie-i experiente de viata.

Nu m-ai suport toate anagramationismel-e astea!



later edit: mi-am amintit de una tare, asta-i la capitolul aberatii in ale traducerilor. citesc intr-o carte scoasa de polirom acum 2-3 ani: cutarica s-a scufundat langa corali, pestisori colorati, apa nu stiu ce, limpede, you get the picture si acum citez: "se simtea ca si cum ar fi calatorit printr-un acid". baaaaaaaaaai! am mai vazut si la traducerile filmelor varii aberatii pe tema acid trip, da' parca niciuna nu m-a izbit ca asta. ce-i aia sa calatoresti printr-un acid, frate? cum o fi? e bine?

acum, da' sa nu ziceti ca stiti de la mine, e fockin' amazin' ;). Disclaimer: Don't abuse it, don't try this at home :).

in loc de contra-lista

Acum aproape 6 ani calatoream cu trenul spre Croatia via Serbia. Trenul era poreclit (am aflat asta acum cateva luni) "trenul groazei" din cauza densitatii enorme de infractionalitate pe metru patrat de vagon :), imensa majoritate constituind-o cei care faceau mica bisnita de frontiera, vanzand diverse produse carate in sacose de rafie si pitite pe sub banchetele compartimentelor intr-un orasel din Serbia, cam a treia statie de la frontiera daca nu ma inseala memoria.

In acest climat business subsemnata calatorea catre un seminar de, how else?, drepturile omului, cu accent pe problemele celor din fostele tari iugoslave si, in egala masura, spre o romanta infiripata la un alt, fireste, seminar, tinut tot in Vukovar cu trei luni inainte.

Trenul pleca din Bucuresti Nord in jur de 8 seara si ajungea in granita la sarbi pe la 5 dimineata. Drumul la seminarul precedent il facusem cu acelasi tren, dar la vagonul de dormit, unde nu te intreaba nimeni nimic (la trecerea frontierei, that is), iar restul calatorilor sunt la fel de pasnici si plicticosi ca si tine :). De data asta, eram la clasa a doua si m-am trezit, spre marea mea groaza, ca vamesul sarb, dupa ce afla ca merg in Croatia, incepe sa urle "jos, jos, jos" si imi face semn sa-mi iau si rucsacul...si eu ma execut. E greu de descris ce simti cand esti dat jos dintr-un tren de la ale carui geamuri se itesc razatoare numai capete de oameni care trec marfuri ilegal peste frontiera (stii asta fiindca ti-au spus-o azi-noapte, ba chiar ti-au propus sa pitesti si tu niste papornite daca ai unde); si aia sunt in tren si tu jos...

Am fost dusa intr-o sala unde, fara exceptie, toata lumea data jos ca si mine era, cum sa spun asta ok, minoritara. Mi-am dat seama intr-o strafulgerare ca veneam dupa o luna de stat in vama (veche) si ca eram excesiv de bronzata. Reactiile au fost doua: astia cred ca sunt tiganca (2 secunde de stupoare "adica cum e posibil sa creada ca...?"), apoi, a doua, coplesitoare ca intensitate si care a eradicat-o rapid pe prima "si ce daca as fi fost tiganca? aveam toate actele in ordine. eram un calator pasnic. m-a dat jos doar pentru asta?????!!!! o, Doamne, asa te simti cand esti discriminat pe astfel de criterii?"

N-o sa uit niciodata cum m-am simtit atunci. Nu intelegi nimic pana n-ai trait asa ceva. Pregatindu-ma sa scriu azi o lista cu argumente precum "pentru ca mi-a placut asa de mult Gadjo Dilo" si altele asemenea, mi-am amintit de acest episod. Imi pare rau pentru ce-am scris ieri. Chiar daca parte din frustrarile listate raman valide, ele nu ma indreptatesc sa formulez generalizari la adresa grupului. Nu voi sterge postul, e un moment pe care mi-l asum, cu oarece jena, dar si ele sunt ale noastre, nu? Thank you, Mr. Dude :).

Btw, credeau ca sunt prostituata (Sta seminar? Prostitutia Italia!) si li s-a intarit aceasta convingere cand le-am aratat lista de participanti; aia erau clientii :)). M-au lasat sa ma sui in tren de-abia cand, dupa 20 de minute de miorlaiala in romana (pe care o vorbeau si ei) ca va rog lasati-ma sa plec si sa ma credeti ca n-am facut nimic rau, am inceput sa zbier in engleza ca vreau o acuzatie oficiala si/sau sa sun la ambasada :). Dam' prostitutes, now they teach them English (it's for the clients, officer), don't they?

confesiune meschina

Pentru ca:

- m-au trezit (si) azi la 6 dimineata ascultand manele la volum maxim din masina parcata in fata geamului meu
- aproape toate infractiunile a caror tinta am fost i-au avut autori
- toate lucrurile urate pe care le aud strigate pe strada, la adresa mea sau a altora, sunt strigate de ei
- pentru rusinea pe care am incercat-o in TOATE orasele europene in care am fost vreodata vazand macar cativa cersind in centru
- pentru ca nu platesc utilitati, dar fac revolutie cand li se taie
- pentru ca au plecat lasand o gaura in acoperisul casei in care locuiesc, fara sa il repare, asa cum se angajasera ca o fac (si primisera banii aferenti)
- pentru ca nu cunosc decat unul ok si nu, imi pare rau, nu e suficient
- pentru ca ii percep asociati mai mult decat pe orice alt grup cu statul degeaba, furtul, minciuna, inselatoria, zgomotul si mizeria
- pentru ca refuza / ignora cam toate mainile intinse

Eu, o persoana care:

- lucreaza in sectorul ONG de 10 ani si colaboreaza de vreo 7 cu organizatii de drepturile omului
- detesta rasismul si faptul ca scrie acest post
- si-a facut lucrarea de diploma pe tema minoritati in mass media, ca sa combata, printre altele, cliseele in prezentarea lor
- a contribuit la rapoarte care demontau astfel de clisee si care propuneau solutii din carti pentru integrarea minoritatilor
- se infurie cumplit cand aude de cazuri de discriminare, plange la filmele de profil, a pierdut multe nopti explicand ce inseamna affirmative action, politici de reinsertie sociala sau logica acordarii unor locuri fara concurs in forme de invatamant mediu si superior in detrimentul majoritatii
- a iesit la marsul pro minoritati organizat la Bucuresti in noiembrie si a mers in rand cu cei de la Romani Criss

Ei bine, eu:

Am o problema cu tiganii. Da, stiu cum suna. Nu-mi vine sa cred ca scriu asta. E o infrangere uriasa pentru mine. Triumful frustrarii (realitatii?) asupra ratiunii. So sorry, I did try.

:(.

va recunosc ca sunt o extroverta!

nene, o sa fac (am facut?) o obsesie cu femeia asta. cucoana, esti proasta! lasa-te de scris! fa un club cu daniela nane, alta campioana a scrisului degeaba. n-aveti bani de la vintu sa platiti pe cineva sa scrie in locul lu' matale? ca vaz ca si-a facut fundatie care sa ajute familiile jurnalistilor ucisi. zic sa-i ajute si pe astia in viata, sa le dea un ban sa compuna editoriale in locul ktinki.

citat din ultima compozitie a femeii:

"De cate ori e vremea unei celebrari, toata lumea trebuie sa fie fericita, bucuroasa, vesela, comunicativa. Si sa exprime asta cat mai entuziast si extrovert. Mie, va recunosc ca mi-e greu." continuare

ieri mi-a zis cineva ca de fapt nu le-ar scrie ea, ci un angajat al tabu. no fucking way, jose! si l-ati angajat mai analfabet sa nu se prinda lumea ca nu e ea? n-am pretentia sa se metamorfozeze ktink in oriana fallaci, da' si un student in anul I la jurnalistica ar scrie mai cu miez...

bleah!

later edit: "sursa" zice ca persoana care mai scria in locul madamei e ok, drept care nu se poate sa fi compus ea varzaraia. deci e chiar ktink la microfon. slab, doamna, slab...

diverse

...tipul barbos care a insistat asupra dreptului de a purta arma, a vrut sa stie totul despre cum poti sa ai un pistol in casa in Romania, s-a lamentat ca legea e prea restrictiva, apoi, cand microbuzul in care eram a trecut pe langa o biserica, si-a facut cruce obsesiv-compulsiv si s-a uitat in jur cu aerul acela nemultumit pe care il au cei ce se stiu dreptcredinciosi in preajma pacatosilor....
(microbuzul ducea un grup de jurnalisti la o tragere cu pistoale Glock oferita de firma omonima la poligonul Jandarmeriei)

...soferul de taxi imbracat in trening in culorile steagului national, cu sticker cu "ziua barbatului" pe bord si cu una dintre cele mai neaerisite masini in care mi-a fost vreodata dat sa intru.

...coletul cu materiale promotionale trimis la asociatia unde lucrez de delegatia comisiei europene prin cargus (al doilea in ultimele trei luni). we didn't ask for it. contribuabilul european proudly sponsors an useless and expensive gesture...:)

furtuna de praf pe care am inghitit-o. prietenul pe care l-am auzit (iar) debitand ineptii in care, serios vorbind, nici el nu crede. Venus & Notes on a Scandal, one must love Peter and Judi. And Vanessa, come to think about it :). Iarba sub talpile goale si brusc Bucurestiul dispare. Regasit & recitit Povestea pulii (varianta scrisa in '88 de Mircea Nedelciu). astept sa infloreasca teii :).